Intelectuali la cratiță

Home « Turism « Retete

Ambrozia și nectarul sunt felurile principale la mesele zeilor. Din cinci pâini și doi pești se pot ospăta mii de oameni. La o cină de taină începe o nouă istorie a lumii. În povești, masa se așterne singură, cu toate bunătățile pe ea, și se strânge singură, la o formulă magică.” spune Ioana Pârvulescu în ultima carte apărută la editura Humanitas, „Intelectuali la cratiță”. Cine gătește peștele și după ce rețetă? Echipa Nautica s-a delectat cu o lectură savuroasă și a selectat rețetele pentru cititorii noștri.

Știți acele povești extraordinar de captivante care nu te lasă să mai lași cartea din mână?Noi vă garantăm că „Intelectuali la cratiță” este o astfel de carte. O antologie de amintiri ale „intelectualilor” din jurul mesei și asocieri de evenimente cu mâncăruri dichisite. Vă propunem o lectură savuroasă și 50 de rețete numai bune de pregătit. Dar înainte ca dumneavoastră să citiţi cartea, echipa Nautica a selectat acele rețete de poveste cu specific pescăresc. Am ales rețeta de „Rasol de crap” a Adrianei Bittel, „Salata de raci Achim” a lui Marius Chivu, „Un aperitiv de pastă de pește Vilma” semnată de Ioana Pârvulescu, „Creveți a la Rome” de Gabriel Liiceanu și „Pește cu salvie a la Horia Bernea”, de la Andrei Pleșu. Ştim că deja vă lingeţi pe degete: poftă bună!

Rasol de crap – rețeta Adrianei BittelName

Despre Adriana Bittel și povestea rasolului de crap: cititoare și prozatoare, care ține dietă în privința scrisului și se lasă cu greu invitată la un festin literar. Povestea rasolului este și despre mătușa Betti din Palestina, cea pofticioasă de pește.

1 crap, 2-3 morcovi, o ceapă, un păstârnac, o țelină mică, 3-4 cartofi tăiați în bucăți mari, 1 pahar de vin alb sec, 2 l apă, foi de dafin, boabe de piper, sare, o lămâie, pătrunjel tocat.

Într-un vas special, lunguieț și cu un grătar în el, se pun la fiert în apa cu mirodenii zarzavaturile. Când sunt aproape gata, se face focul mic și se pune peștele curățat și spălat (opărit în prealabil cu câteva linguri de oțet) pe grătarul din vas, acoperindu-se cu un capac. Se lasă să fiarbă cinci minute, apoi să se răcească în apă. Se servește rece, cu maioneză acră, sau cald, cu unt topit și pătrunjel.

Salata de raci Achim a lui Marius ChivuName

Despre Marius Chivu și povestea salatei de raci Achim: critic literar, jurnalist și neobosit călător, care se ocupă de dilemele romanelor contemporane și orchestrează cu scriitorii anchete ludice. Salata de raci este strâns legată de amintirea bunicilor, când mergea la pescuit.

E plin Internetul de tot felul de rețete sofisticate de ciorbe și salate de raci. De cele mai multe ori însă, e vorba de ardei cu umplutură cărora li se zice „raci”, și nu de crustaceul în sine.

Se ia racul (viu), se trece printr-un jet de apă pentru a se curăța de nisip, apoi i se rup mustățile și i se smulge înotătoarea din mijlocul cozii (sunt trei înotătoare, dar cea din mijloc este atașat intestinul), după care este așezat pe plita încinsă a sobei sau în cuptor, într-o tavă încinsă în prealabil. (Să nu vă speriați dacă racul continuă să miște, e doar un reflex). E nevoie cam de 5 raci pentru o porție.

Până se coc racii (câteva minute, trebuie întorși, astfel încât carapacea să nu se înnegrească), faceți mujdei dintr-o căpățână de usturoi peste care turnați două căni de apă, adăugați puțină sare, pătrunjel tocat și, după gust, câteva linguri de oțet.

Apoi luați racii, rupeți-le și picioarele, detașați coada de abdomen și introduceți totul în zeama de mai sus. După zece minute, carnea, scoasă din clești, de sub carapace și din coadă, se mănâncă împreună cu zeama în care și-a lăsat aroma, lăsată să se răcorească.

Un aperitiv de pastă de pește Vilma semnată de Ioana PârvulescuName

Despre Ioana Pârvulescu și povestea pastei de pește Vilma: eseistă devenită prozatoare, afirmă că viața începe vineri și, mai nou, că viitorul începe luni. Rețeta îi aparține și autoarea o gătește des, de ani de zile.

O conservă mare de sardine în ulei „Robert”, o ceapă mică nu prea iute, 150 g unt, trei ouă, o lămâie, sare, boia.

Se scot oasele din sardine și se scurge bine uleiul. Sardinee se freacă apoi cu furculiță de argint, într-un castron de porțelan, cu untul și ceapa rasă. Ouăle se fierb și se răcesc, apoi se dau prin sită. Se adaugă lămâie, puțină sare și boia după gust.

Secretul acestei rețete este sita: ea nu trebuie să fie nici prea deasă, nici prea rară, iar ouăle trebuie presate-frecate prin ea. Dacă nu aveți sită și răbdare nu vă apucați de rețetă. Folosirea unor aparate de bucătărie nu e indicată: compoziția va ieși fie prea păstoasă, fie cu bucăți prea mari.

Creveți a la Rome de Gabriel LiiceanuName

Despre Gabriel Liiceanu și povestea creveților a la Rome: eseist, profesor și om al cetății, prețuiește educația, nu încremenește în proiect. Creveții au fost serviți cu mare fast alături de doctorul Martin din Tennessee, într-un bistro italienesc din Chattanooga numit Porto Fino.

Într-o tigaie de teflon largă și grea, se pun două linguri de ulei de măsline în care se rumenesc ușor 700-800 de grame de creveți mijlocii, cu codițele scoase. (Să nu uităm: creveții, căliți prea mult, se întăresc.) Se scot pe o farfurie și se pun deoparte.

În același ulei se prepară un sote dintr-o ceapă mare tăiată cubulețe, 4-5 căței de usturoi tăiați feliuțe, 2 ardei grași verzi și un ardei roșu, toți tăiați pătrățele, o lingură de capere, câteva boabe de piper, foaie de dafin sfărâmată. Se adaugă câteva prafuri de sare. Când ceapa începe să se înmoaie și ia culoarea galben-deschis, se adaugă 20 de măsline verzi (fără sâmburi, din borcan) și o aruncătură zdravănă de vin alb bun (poate fi și demisec). Se pune capacul peste tigaie și, imediat ce amestecul dă în primul clocot (la foc mediu), se oprește focul și se adaugă 400-500 g din sosul Alfredo. În amestecul obținut se pun fettuccine (o cutie de 500 g) fierte al dente, se adaugă creveții, apoi se amestecă din nou totul și se bagă la cuptor 5-10 minute. Se servește cu parmezan ras.

Sosul Alfredo – Se compune din 80% smântână și 20% maioneză, în care se încorporează circa 100 g de roquefort, frământat cu furculița. De asemenea, puțin unt, puțin usturoi zdrobit, parmezan ras, sare și piper.

Pește cu salvie a la Horia Bernea de la Andrei PleșuName

Despre Andrei Pleșu și povestea peștelui cu salvie a la Horia Bernea: Scriitor, a întemeiat revista Dilema, și conduce un colegiu de elită, NEC, iar atunci când nu i se mănâncă timpul (sau nervii), se gândește la limba păsărilor, la tăcerea îngerilor, la frumusețea uitată a vieții. Povestea rețetei este despre răposatul Horia Bernea, care l-a fascinat prin acest fel de mâncare simplu și neobișnuit.

Se ia o cratiță mai curând înaltă decât borțoasă și se construiește înlăuntrul ei următoarea instalație: un strat din felii de lămâie tăiate rondele, peste care urmează un strat de ceapă tot rondele, un strat de frunze de salvie și, la urmă, două fileuri de pește-spadă (așadar, nu cap, nu coadă). Și din nou, lămâie, ceapă, salvie, pește. Se repetă figura cât îngăduie cratița, astfel încât se obține, în final, un tort de înălțime variabilă, cuprinzând ingredientele amintite, în succesiunea descrisă adineauri. Se adaugă ulei (nu mă întrebați exact cât), fără alte mirodenii (gustul salviei trebuie să prevaleze), după care totul se îneacă în vin alb sec. Până sus. Cratița e introdusă apoi în cuptor și lăsată să se „coacă” (întrebați un specialist dacă vreți amănunte de genul „cât timp” și „la ce temperatură”).

Când e gata, veți avea bucuria unei mâncări aromate, ușor exotică și de o igienică lejeritate. Dacă până și eu am putut s-o prepar, cu rezultate perfect comestibile, veți reuși, certamente, și dumneavoastră.

Acestea fiind spuse, Echipa Nautica se retrage în bucătărie să pregătească bunătăți din pește. Dacă doriți să împărtășiți cu noi experiența culinară din rețetele intelectualilor la cratiță, vă rugăm frumos să nu ezitați. Poftă bună!

Sursa foto: goodfood.com / bucataras.ro

Autor: Oana Vasiliu

Publicat in: mai 2012
Inapoi la categoria «« Turism

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului nauticamagazine

Advertisement