Săruleşti, Mecca pescarilor de crap

Home « Pescuit « Lacuri

Puţini sunt cei care ştiu că o baltă care iniţial a fost doar un bazin de irigaţii, a devenit în prezent raiul pescarilor şi în acelaşi timp un habitat perfect pentru monştrii submerşi. Şi mai puţini ştiu, însă, că Lacului Săruleşti a apărut dintr-o eroare hidrotehnică. Cum? Vă povestim noi!

La circa 40 de kilometri de Bucureşti, în judeţul Călăraşi se află lacul Săruleşti. Până aici nimic deosebit. Însă, dacă vă spunem că pe fundul actualului lac se află satele Ciofliceni şi Pavliceni, plus părţi întregi din Săruleşti-sat, Presna şi Sănduliţa sperăm că v-am reţiunt cât de cât atenţia. Dar cum şi de ce au ajuns aceste sate pe fundul lacului?

Potrivit evz.ro lacul a apărut din greşeală, iar prima variantă a comuniştilor de a face Bucureştiul port la Dunăre nu a fost canalul de pe Argeş, dintre Olteniţa şi comuna 1 Decembrie. Ce încearcă colegii de la evz să ne spună este faptul că din 1983 până în ’87 s-a lucrat, în paralel, pe Valea Mostiştei, însă, ulterior, s-a renunţat pentru că, după ce au inundat mai multe sate, comuniştii au concluzionat că nu se poate menţine un nivel navigabil constant până în Capitală. Propriu-zis, Săruleşti este doar una din cele şapte acumulări de pe Valea Mostiştei, iar localnicii susţin că, azi, adâncimea lacului ajunge şi la 11 metri pe un luciu de apă de 420 de hectare, lung de 20 de kilometri şi cu o lăţime care ajunge la 600 de metri.

Dar cum se se explică, totuşi, bogăţia piscicolă care a făcut din Săruleşti unul din cele mai cunoscute locuri de pescuit la crap de pe glob? Am aflat că, până la inundare, care ar fi crescut nivelul apei cu cinci metri, în zonă existau mai multe ferme piscicole, iar acţiunea n-a mai lăsat timp pentru recoltarea peştilor din acele bazine. Peştele a beneficiat, ulterior, de un un biotop mai prielnic, iar apa foarte calcaroasă a determinat creşterea scoicilor, racilor şi melcilor, hrană cu multe proteine care favorizează apariţia unor exemplare gigantice de crap.

Record absolut

Şi ca să vă arătăm că la Săruleşti pescarii se luptă cu monştrii, trebuie să aflaţi că recordul absolut al bălţii de la Săruleşti datează din luna mai a anului 1998. Este vorba de un crap de 37,3 kilograme prins de austriacul Christian Baldemeyer. Nici recordul proprietarului bălţii nu e de ici de colo: 35,5 kilograme, iar crapul-mamut e, deja, decor pe un perete din lobby-ul hotelului pescăresc de la Săruleşti. La rândul său, englezul Tim Paisley a prins, în mai 2001, un crap cu solzi de 34,5 kilograme.

Azi, comuna Sărulești este considerată un obiectiv turistic datorită partidelor de pescuit de crap fiind recunoscută în întreaga Europă, aici desfășurându-se, totodată, Campionatul Mondial de Pescuit Crap. Iar ca o altă curiozitate vă putem spune că în Sărulești se află și unul din cele mai mari parcuri de fazani din România.

Noi, la fel ca şi alţi colegi de breaslă, recomandăm Săruleştiul atât pescarilor amatori cât şi celor profesionişti. Vă garantăm că o zi pe baltă în weekend vă poate completa pe deplin pofta de pescuit. De ce? Pentru că lacul are un fond piscicol bogat în crap şi multe alte specii de peşti, incluzând aici chiar şalău, ştiucă şi, bineînţeles, somn.

Publicat in: mai 2012
Etichete pentru acest articol: crap, Lacul Straulesti, pescuit la crap
Inapoi la categoria «« Pescuit

Comentarii

Nu sunt comentarii

Adauga Comentariu

« Trebuie sa te loghezi pentru a posta un comentariu sau comentariul tau trebuie aprobat




Sunt de acord cu termenii si conditiile site-ului nauticamagazine

Advertisement